Despre Aikido

Aikido este o artă marţială dezvoltată de către samurai, militarii profesionişti din Japonia feudală. Această clasă provine de la începutul secolului al zecelea. În acea perioada Japonia era condusă de către un împărat şi curtea aristocraţilor, şi angajau luptători în luptele lor politice. Cu timpul samuraii au ajuns să deţină adevărata putere în Japonia, şi în secolul al XII-lea au înfiinţat shogunate-ul, dictatură militară care a rezistatt (cu o pauză de trei ani în socolul XIV) până în secolul XIX.
Structura socială pe timpul Shogunate-lui era de piramidă feudală, cu împăratul şi shogunul în vârful piramidei. Familia de samurai datora credinţă clanului. Clanul servea pe lord, lordul servea un lord mai mare, şi tot aşa pana se ajungea la persoana shogunului.
Existau permanente manevre pentru poziţionarea printre lorzii samurai, iar shogunate era ţinut de diferiţi lorzi samurai şi diferite clanuri samurai pe parcursul secolelor. Ca urmare din secolul XII pana la mijlocul secolului XVII, a existat o bătălie constantă între diferite clanuri şi diferiţi lideri. În această perioadă, samuraii au pierdut mult timp apărându-şi proprii lorzi pe câmpul de bătaie. Adevărul era ca ei erau o clasă de oameni a cărei ocupaţie profesională era de a se lupta, dat fiind si faptul că arta de a lupta a primit atenţia de dezvoltare şi rafinament. Iar faptul că a existat lupta constanta însemna această dezvoltare şi rafinament a avut loc sub stricte, practic condiţiile şi nu doar în atmosferă teoretică a unei săli de clasă.
Deoarece dezvoltarea şi practica artelor marţiale a fost înrădăcinată în viaţa şi mizele moartea de război, samurai nu ar putea permite să se mulţumească cu nimic mai puţin decât o perfecţiunea reală a abilitaţi de lupta. Ca urmare a acestei necesităţi de maximă eficacităţii şi eficienţei, samurai dezvoltat tehnici de luptă pe baza principiul de acord: ideea că cea mai bună modalitate de a face cu o forţă este de a lucra în cooperarea cu ea, mai degrabă decât împotriva ei. În acelaşi mod în care un înotător începător risipeşte o mulţime de energie luptând cu apa, şi un înotătorul avansat colaborează cu apă şi foloseşte mult mai puţin efort, astfel şi războinici samurai învăţat să coopereze cu mediul în care s-au mutat. Acel mediu este atacul adversarului, şi cu cât sensibilitatea războinicului este mai mare, cu atât reuşeşte să folosească forţa adversarului spre contraatacul lui.
Principiu este de a acorda mişcări precise, sensibile si sincronizate cu adversarul . De asemenea, de mare importanţă este o cunoaştere profundă de sine şi o înţelegere similară a adversarului. Fără o conştientizare acută de duşmanul său un războinic asigurată moarte rapidă. Războinicul superior nu este numai genial din punct de vedere tehnic, el este de asemenea extrem de sensibil, capabil sa se reîntoarcă atacul împotriva atacatorului. Războinic nu numai că trebuie să prezică exact ce atacatorul gândeşte şi face, dar trebuie să fie capabil şi să surprindă oponentul, să controleze timpul şi să rupă concentrarea asupra atacului.
Pentru aşi dezvolta aceste capacităţi, antrenamentul include studii intense despre sine cât şi despre alţii. Antrenamentul în arte marţiale accentuează faptul că doi luptători formează un câmp continuu. Ceea ce luptătorul trebuie să înţeleagă este ca trebuie să controleze atât mintea cât şi trupul pentru a reuşi să lupte efectiv, cât şi să înţeleagă şi să manipuleze adversarul pentru ai micşora eficienţa. Prezenţa mentala şi fizică a fiecărui luptător afectează şi face parte din luptă. Pentru a lupta bine, luptătorul trebuie sa îşi concentreze mintea astfel încât mişcările să fie clare precum cristalul şi puternice.
Pentru a învăţa concentrarea mentală, au apărut o varietate de discipline de meditaţie şi purificare. Încă de la început, în India, Korea şi Japonia, artele marţiale au fost asociate cu o varietate de discipline meditative. Aceste tipuri de discipline s-au dezvoltat la nivel înalt pentru a şti cum să manipulezi mai eficient mentalul, astfel încât samuraii au trecut cu mult peste tehnica de luptă, reuşind astfel să aibă un autocontrol şi o disciplină de invidiat.